Niciodată nu e prea târziu. Momentul optim este atunci când simți să te apuci. Daca arde focul ăsta în tine, fă-o fără îndoieli.
Salut! Te rugăm să ne spui câteva cuvinte despre tine.
Salut! Sunt un om care se descoperă constant pe sine, viața mea fiind o veritabilă aventură. Pe scurt, mă bucur că pot să-mi urmez sufletul și să îmi câștig existența din lucrurile care îmi aduc bucurie.
Când ți-ai dat seama că vrei să faci muzică? Nu în sensul că vrei să mergi la o școală de muzică, ci în sensul că asta vrei să faci în viață.
Muzica a existat în viața mea dintotdeauna și mereu am simțit o atracție față de ea, dar cea mai îndepărtată amintire pe care o pot relata este de la vârsta de 4-5 ani, când mă puneam la pian și cântam după ureche ce mai auzeam prin casă.
A existat un moment-cheie care te-a făcut să te decizi?
Nu unul singur, ci multe momente-cheie. Iubirea față de muzică s-a reînnoit într-un fel sau altul, inspirația venind la mine în diverse forme – prin oameni, situații șamd. A trebuit doar să țin ochii constant deschiși.
Ce îți place să faci, atunci când nu faci muzică (sau fără legătură cu muzica) Altfel spus, atunci când nu studiezi / asculți / cânți…
Îmi place să desenez, citesc, să mă plimb, să mă bucur de activități obișnuite, sau de câte un joc din când în când (consolă, boardgame, nu contează forma), ba chiar să stau tăcut, în liniște, fără vreo activitate specifică.
La fel ca orice alt lucru, mintea mea își ia puterea din odihnă, așa că liniștea și lipsa activității sunt absolut necesare pentru mine.
Dacă ar fi să asociezi sunetul instrumentului tău cu un anotimp, care ar fi acela (și de ce)?
Aș asocia sunetul tobelor cu toamna, probabil pentru că paleta largă de frecvențe joase/înalte și culori mă duce cu gândul la atmosfera jucăușă și jocul de culori care se întâmplă într-o pădure în perioada anotimpului respectiv.
Cu siguranță există motive pentru care ești recunoscător muzicii, după cum e foarte posibil să existe momente în care ai prefera să ai alte preocupări. Dacă ar fi să faci două liste „cu bune și rele”, ce ar conține?
Sigur, mă consider muzician doar când fac muzică, în rest, după cum am spus, sunt un om obișnuit. Nu poți separa muzicianul de muzica lui, așa cum nu poți separa dansatorul de dansul lui, pictorul de pictura lui etc.
Sunt multe motive din ambele perspective, dar nu le-aș spune așa, „bune și rele”, ci „plăcute și mai puțin plăcute”.
Top 3 lucruri plăcute:
1. Oamenii grozavi pe care muzica ii aduce constant în viața mea;
2. Bucuria de a învăța lucruri noi constant, nu doar despre muzică, dar prin intermediul muzicii;
3. Faptul că mă pot plimba prin toată lumea, făcând ce-mi place.
Top 3 lucruri mai puțin plăcute:
1. Lipsa de înțelegere și susținere din partea oamenilor care încă nu înțeleg fenomenul muzicianului;
2. Studiu constant și dedicare;
3. Diferite obstacole financiare (pentru achiziționarea instrumentelor, partiturilor, bețelor în cazul meu șamd).
Există un moment optim pentru a începe să studiezi un instrument? Când crezi că „e prea târziu” pentru a începe?
Niciodată nu e prea târziu. Momentul optim este atunci când simți să te apuci. Daca arde focul ăsta în tine, fă-o fără îndoieli.
Privind înapoi, probabil că sunt lucruri pe care le-ai descoperit ca muzician profesionist, dar ți-ai fi dorit să le fi aflat mult mai devreme. Le poți împărtăși cu noi?
Cea mai importantă informație pe care aș fi vrut să o primesc ar fi – Uită-te doar la treapta din fața ta, și nu la toată scara.
Te rugăm să ne recomanzi o lucrare pe care o consideri potrivită pentru copii, indiferent de cât de multe (sau puține) știu despre muzică.
La final, ce sfaturi ai da unui copil (6-14 ani) care tocmai și-a descoperit pasiunea pentru muzică sau arte?
Dacă știi sigur în sufletul tău că asta vrei să faci, ascultă-ți inima și fă-o indiferent de ce auzi în jurul tău, fie că e de bine sau de rău.
